Etichetă: tendinte imobiliare

Tendințele pieței rezidențiale în vremurile COVID-19

La începutul acestei crizei medicale previziunile erau pesimiste pentru segmentul rezidențial. Se întrevedea o blocare a tranzacțiilor și revenirea unei situații similare cu cea din 2008. După opt luni de începutul pandemiei în România piața imobiliară își păstrează dinamismul, manifestând mai pregnant câteva tendințe care au devenit din ce în ce mai vizibile în ultimii ani.

Migrarea de la bloc la casă

Această tendință coincide, de cele mai multe ori cu migrarea dinspre apartamentele din blocurile vechi din cartierele marilor orașe către periferie sau către localitățile din jur, unde se dezvoltă cartiere noi și, implicit, comunități noi. Prin această migrare se extinde zona metropolitană și, pe lângă locuințe apar și alte construcții, cum ar fi cele de spații comerciale și zone de servicii care deservesc noile cartiere.

În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai pronunțată tendința de migrare de la bloc la casă. Nevoie de a avea mi mult spațiu util, dar și o curte pentru relaxare și petrecerea timpului liber a fost argumentul principal care i-au determinat pe locuitorii din marile orașe să-și îndrepte atenția către case.

Această tendință a devenit mult mai pregnantă după luna mai, respectiv după finalizarea primei perioade de izolare. Atunci oamenii au realizat plusul de confort pe care îl generează un spațiu exterior privat. Curtea casei poate deveni un spațiu ideal pentru petrecerea timpului liber, dar și un spațiu perfect pentru activitățile sportive de care majoritatea oamenilor au fost privați odată cu închiderea sălilor și terenurilor acoperite.

Pentru o proporție din ce în ce mai mare a cumpărătorilor potențiali, curtea a devenit un criteriu prioritar în alegerea unei locuințe.

În ultimele luni cererea de case în Brașov, dar și în zonele limitrofe a marcat o pantă ascendentă. Mai ales în zonele limitrofe pot fi găsite proprietăți care se vând le prețuri foarte bune. Pe de altă parte, tot în aceste zone apar o serie de cartiere noi, moderne care pot asigura viitorilor locatari tot confortul de care beneficiază în oraș.

 

Dezvoltările imobiliare se extind și în afara Brașovului

La nivel național, marile orașe sunt principalele centre de dezvoltare imobiliară. Densitatea populației în creștere și stabilirea de puncte de lucru a unor multinaționale puternice sunt factorii de bază care stimulează construcțiile de spații rezidențiale și de birouri.

Județul Brașov începe să manifeste o tendință a extinderii dezvoltărilor imobiliare și dincolo de localitatea reședință de județ. Chiar dacă aceasta rămâne încă principalul generator de investiții și tranzacții imobiliare, o serie de alte localități încep să devină din ce în ce mai atractive. Această tendință este una normală. Spațiul din oraș este limitat, iar în condițiile unei cereri în continuă creștere, apare șansa unor investiții importante și în orașele mai mici ale județului.

Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) prezentate de Imobiliare.ro, din perspectiva numărului de tranzacții, piața imobiliară brașoveană este de trei – patru ori mai mare decât cea din județul vecin, Sibiu. Astfel, în 2018 în Brașov s-au înregistrat 26.995 de tranzacții imobiliare, iar în primul trimestru din 2019 au fost încheiate 6.120 tranzacții. În județul Sibiu, anul 2018 s-a încheiat cu 9.398 tranzacții imobiliare, iar primul trimestru al anului curent a marcat 1.976 tranzacții.

În ceea ce privește locuințele finalizate în 2017, orașul reședință de județ, respectiv Brașovul, deține supremația cu 1.676 locuințe finalizate. În același timp, localitățile limitrofe marchează doar 200 de locuințe finalizate, respectiv o tendință incipientă de orientare către localitățile limitrofe, Râșnov, Ghimbav, Sânpetru.

În județul vecin, Sibiu, tendința de orientare către zone în afara reședinței de județ este una mult mai pronunțată. Orașul Sibiu se clasează abia pe locul al treilea în ceea ce privește locuințele finalizate, după Cisnădie și Șelimbăr.

Conform datelor oficiale toate regiunile de dezvoltare ale țării au consemnat creșteri ale volumului de locuințe livrate în ultimii cinci ani (în perioada 2014-2018). Cel mai mare avans, în cuantum de 90%, a avut loc în regiunea Centru, unde anul trecut au fost finalizate 8.437 de unități locative. Pe locul al doilea se situează regiunea de Nord-Vest, cu un plus de 57% (până la 11.074 de unități), urmată de Vest (+53%, până la 5.465 de unități), de Sud-Est (+51%, până la 7.408 unități), de București-Ilfov (+35%, până la 11.272 de unități), de Sud-Vest-Oltenia (+16%, până la 2.932 de unități), de Sud-Muntenia (+13%, până la 5.615 unități) și Nord-Est (+10%, până la 7.522 de unități), informează Imobiliare.ro.

Se schimbă elementele de bază ale pieței imobiliare

piata-imobiliaraDupă ce a fost sursa crizei economice globale, piața imobiliară americană nu se calmează, chiar dacă, aparent, se prezintă într-o stare foarte bună. Conform specialiștilor de peste ocean, politica dobânzilor mici a determinat schimbări la baza pieței imobiliare. Cel mai afectat de aceste schimbări este segmentul rezidențial.

Semnalul de alarmă asupra deteriorării segmentului rezidențial este tras de către profesionistul în imobiliare Ramsey Su, care, pe blogul său, face o serie de previziuni foarte sumbre în legătura cu derularea evenimentelor în imobiliare. Locuințele sunt un indicator important al bunăstării societății. În momentul în care oamenii își permit să achiziționeze locuințe, este clar că situația economică este una favorabilă acestor demersuri. Totuși, în contextul actual, previziunile specialiștilor sunt destul de sumbre, cel puțin în ceea ce privește piața din Statele Unite. Aici, pare că se revine la sistemul speculativ care a dus la o criza profundă, iar tendințele par să fie preluate și la nivel global.

Specialiștii americani spun că, piața imobiliară din Statele Unite și nu numai, nu a învățat din greșelile istoriei recente și se reîntoarce, încet, dar sigur către reperele care au declanșat boom-ul imobiliar, iar apoi o „liniște” totală. De aceea, experții propun o altfel de definiție a pieței, una mai sănătoasă care prevede o locuință de bază pe care orice om să și-o poate permite, un adăpost minim standard, a cărui achiziționare și întreținere să nu depășească un anumit procent din venitul total al gospodăriei. Prețul aceste locuințe ar trebui să fie de referință pentru piața imobiliară. De la costurile presupuse de adăpostul minim ar trebui să fie calculate locuințele din clasele superioare și nu invers. Dacă luăm ca preț de referință penthouse-urile luxoase din Manhattan nu putem avea o imagine obiectivă asupra pieței imobiliare.

În România, cel mai puternic indicator al unei repetări a greșelilor trecutului este creșterea prețurilor care au reușit să recupereze o bună parte din terenul pierdut odată cu declanșarea crizei.